Poftă bună la nylon

Menționam în articolele precedente pe teme evoluționiste minciunile repetate ad nauseam de creaționiști, cum ar fi cea cu lipsa fosilelor intermediare. Cred că exemplul prezentat legat de moștenirea lăsată de strămoșii balenei este suficient de clar pentru a dovedi absurdul unor asemenea afirmații.

Undeva la loc de (ne)cinste în arsenalul afirmațiilor creaționiste se găsește și cea conform căreia mutațiile ar fi incapabile de a adăuga noi trăsături, de a adăuga „informație”. Creaționiștii se feresc să definească ceea ce înțeleg ei prin informație, pentru că automat s-ar putea da exemple care să le arate că greșesc. Totuși, din lectura articolelor de pe site-urile lor se înțelege cu destulă claritate că prin adăugarea de informație ei presupun apariția unor noi porțiuni genetice, care să codeze noi proteine utile organismului. Cu alte cuvinte, acceptă faptul că există mutații, unii dintre ei acceptă inclusiv faptul că unele mutații ar putea ajuta organismul în anumite condiții, însă toate acele modificări sunt văzute ca o reajustare a materialului deja existent. De exemplu, în viziunea lor, o pasăre ar putea avea niște gene pentru cioc mai lung sau mai scurt, și în funcție de schimbările de climat sau habitat s-ar activa fie un anumit subset de gene, fie celălalt (ambele deja existente, dăruite de Creator). Sau, cu alte cuvinte, nimic nou sub Soare (ca să folosesc și o expresie cu origine biblică, pe placul lor).

Faptul că greșesc este dovedit de nenumărate observații și chiar experimente, precum cel pe care l-am descris aici – iată informație complet nouă, rezultată prin cumularea a două mutații punctiforme, ducând la metabolizarea citratului. Astăzi mă voi referi pe scurt la un alt exemplu, folosit adesea de evoluționiști, deoarece este unul extrem de convingător.

În primul rând, cu scuzele de rigoare pentru cei care au habar de ABC-ul geneticii, o scurtă recapitulare. Succesiunea bazelor azotate din structura ADN-ului, respectiv ARN-ului, determină sinteza aminoacizilor care vor intra în constituția proteinelor care ne alcătuiesc. ADN-ul are un limbaj alcătuit din 4 litere (A, T, C, G pentru adenină, timină, guanină, citozină). ARN-ul are același limbaj, cu deosebirea că timina (T) este înlocuită de uracil (U). Ceea ce este „citit” în procesul de translație pentru a forma aminoacizii este ARN-ul mesager, respectiv succesiunea „literelor” care îl compun. Fiecare aminoacid (cărămida din care sunt alcătuite proteinele) este codat de o succesiune de 3 litere, denumită codon. Anumiți aminoacizi sunt codați de mai mulți codoni, dar un codon este specific unui singur aminoacid. Spre exemplu, secvența CUA (citozină-uracil-adenină) întotdeauna generează aminoacidul leucină, însă același aminoacid (leucina) rezultă și din codonul CUG (citozină-uracil-guanină). În schimb, codonul CCA duce la prolină, un alt aminoacid.

Să presupunem că secvența originală conținea literele CUA. O mutație punctiformă pe poziția 3, ducând la CUG (G în loc de A), nu ar avea nicio consecință. Ar fi una din mutațiile indiferente, deoarece atât CUA cât și CUG se „traduc” la fel, leucină. În schimb, dacă mutația are loc în poziția a doua și în loc de CUA avem CCA (C în loc de U), vom obține o proteină diferită, având în structura sa prolină în locul leucinei. De cele mai multe ori (dar nu întotdeauna) noua proteină va fi asemănătoare funcțional vechii proteine, având în vedere faptul că în compoziția proteinei intră un număr mare de aminoacizi și doar unul este afectat. Există însă alte tipuri de mutații care duc la modificări majore de citire.

Atunci când o literă este înlocuită, sau când se pierd 3 litere (sau multiplu de 3), efectele sunt relativ mici. Când însă se inserează sau se pierde un număr de litere care nu este multiplu de 3, transformarea este profundă, pentru că se schimbă TOATE „cuvintele”!. Ilustrez mai jos cele două situații.

În primul caz, o literă este înlocuită de alta:

Modificarea este minoră, doar primul aminoacid fiind schimbat.

În cel de-al doilea caz pierderea unei litere duce la ceea ce se denumește frame-shift mutation, și întreaga structură este schimbată:

Noua proteină nu va avea nimic în comun cu cea veche. De cele mai multe ori, noua proteină este nefuncțională. Uneori însă, în mod „norocos”, se nimerește să aibă o funcție utilă, și ca urmare se va propaga și va prospera. Chiar dacă a fost în sine doar o mutație minoră (o inserție sau o deleție), rezultatul este spectaculos și se încadrează perfect în ceea ce s-ar putea denumi adăugare de informație. Noua proteină nu exista înainte, și nici măcar nu se poate vorbi de un precursor al ei asemănător. Asemenea modificări se produc uneori pe o copie a genei originale. În genomul tuturor speciilor cunoscute există multă redundanță, mai multe copii ale aceleași gene. Duplicațiile sunt frecvente. Fenomenul care adaugă informație este de obicei următorul: se pornește de la o anumită secvență genetică S1, care codifică pentru o anumită proteină, P1. Secvența S1 este dedublată, există două copii ale ei. Ulterior, pe una dintre cele două copii apare o mutație cum ar fi un frame-shift descris mai sus, rezultând o secvență S2 complet diferită. Dacă acea secvență este inutilă, cum e cazul cel mai frecvent, va rămâne ca o pseudogenă, și rolul ei este doar de marker util cercetătorilor pentru a determina filiația genetică. În alte situații însă, proteina rezultată din secvența S2 se întâmplă să fie una utilă organismului la care a apărut.

Un exemplu foarte bun în acest sens este cel descris de cercetătorii japonezi prin anii 80. Aceștia au constatat prezența în apele deversate de o întreprindere înmulțirea peste măsură a unui nou tip de bacterie. La analiza acesteia s-a observat că era asemănătoare cu organismele din grupul flavobacteriilor, dar avea o particularitate extraordinară. Era capabilă să descompună și să se hrănească cu produșii de tip nylon existenți în acel mediu industrial. Nylon-ul este un polimer sintetizat artificial pentru prima oară în 1935. Nu exisă nimic asemănător în natură. De unde aveau bacteriile respective enzime capabile de a „sparge” nylon-ul? Familia domnului Noe nu folosea acest material pe bărcuță, în timpul potopului. O fi prevăzut doamne-doamne că vom sintetiza așa ceva, și s-a gândit să echipeze bacteriile din timp cu enzime potrivite? Dar cum de numai pe cele japoneze? Dacă erau cele evreiești, hai că mai înțelegeam.  :tongue:

Analiza genetică a demonstrat ulterior că era o flavobacterie la care avusese loc o mutație norocoasă de tipul descris mai sus, urmată, desigur, de fixarea ei în populația de bacterii care trăia într-un mediu plin de nylon. Au fost suficiente doar câteva decenii pentru ca bacteriile să „găsească” calea de a metaboliza nylon-ul.

Nici cel mai tembel creaționist nu poate susține că genele pentru digestia nylonului existau acolo dintotdeauna. Asta nu înseamnă că nu au încercat să schițeze un soi de răspuns. Este atât de pueril că e păcat să nu-l reproduc. Scuza lor este aceea că modificarea genetică responsabilă de metabolizarea nylon-ului nu s-a dezvoltat în ADN-ul cromozomial al bacteriei, acolo unde este grosul genelor, ci pe o plasmidă. Plasmidele sunt porțiuni de ADN care sunt separate de cromozomii propriu-ziși, și au o mobilitate mai mare. Însă și ele se moștenesc, și ele codifică proteine și se supun selecției naturale. Practic, argumentul este similar cu al bețivului care la acuza „domnule, se pare că ai băut nu știu câte sticle de bere și te-ai îmbătat ca un porc” răspunde „nu am băut nicio sticlă, hâc, e o minciună ordinară, am băut exclusiv bere la halbă”.

Pentru cei interesați atașez și lucrarea publicată în 1984.


Etichete: , , ,

Posted 14 iunie 2010 by LazyPawn in category "Dovezi genetice

10 COMMENTS :

  1. By Betelgeux on

    De unde stim ca mutatiile sunt pur aleatorii si nu sunt, macar itnr-o anumita masura, determinate (in mod direct) de interactoiunea organism-mediu. De exemplu daca o specie se afla in pericol de extinctie, este capabila sa “forteze” o mutatie care sa o salveze.

    Si mie cam asta imi spune si articolul de aici . 36 de ani ii cam putin.

    1. By LazyPawn (Post author) on

      Ai putea să explici mai clar cum anume vezi această ipoteză? Mutațiile sunt niște modificări în codul genetic, accidentale. Niște greșeli de copiere. Cum ar putea fi ele dirijate de mediu? Singurul lucru care poate fi dirijat de mediu este ceva ce apare ulterior, și anume cine moare și cine trăiește. Unul cu mutații care se nimeresc să fie favorabile condițiilor trăiește preferențial.

      Chiar și în rândul oamenilor, fiecare individ (inclusiv tu) are în medie peste 100 de mutații. La fel stă situația și la o bacterie sau la o șopârlă. Când mediul se schimbă în așa fel încât una din acele 100 de mutații întâmplătoare favorizează individul, frecvența alelei respective crește în populație în decursul generațiilor următoare (pentru că purtătorii ei au mai mulți urmași). Asta este ce s-a petrecut și cu bacteria de mai sus. O mutație care întâmplător să permită digestia nylonului poate că a apărut de milioane de ori și în alte părți, la alte bacterii, poate și acum 100.000 de ani. Dar mutația respectivă nu s-a moștenit preferențial, nu avea de ce. În schimb când a survenit la o bacterie care trăia într-un mediu cu nylon, imediat a „explodat” în populația respectivă, deoarece conferea un uriaș avantaj evolutiv.

      1. By Betelgeux on

        Am inteles asta. Ce nu inteleg eu e cum se poate ca in doar 36 de ani o specie de soparla se evolueze atat de mult (likul de mai sus). Cum se poate ca in doar aproximativ 30 de generatii sa aiba loc atat de multe mutatii favorabile ?

        1. By LazyPawn (Post author) on

          Despre acele șopârlițe am vorbit și eu în detaliu aici. Nu e vorba de un număr mare de mutații noi. Cu excepția valvelor cecale, toate celelalte sunt modificări care țin de dimensiuni, modificări de ordin cantitativ, nu calitativ. Acestea există în mod natural ca variație între indivizii unei specii. Exact la fel cum în orice moment printre oameni se nasc unii foarte înalți sau foarte puternici față de medie. În cazul șopârlelor exportate, triajul făcut de selecția naturală a fost unul foarte sever, pentru că majoritatea nu s-au putut alimenta corespunzător, sau au fost vânate cu ușurință. Este ca și cum, brusc, ar interveni un factor de mediu care are permite doar indivizilor de peste 1,90 m înălțime să supraviețuiască. Ai vedea cum într-un număr nu prea mare de generații înălțimea medie a oamenilor ar deveni 1,95, și asta nu prin cine știe ce mutații, ci prin simplul fapt că cei care au asemenea gene ar trăi în dauna celorlalți, mai scunzi. De altfel, s-au și constatat lucruri similare. Un exemplu bun este cel al mărimii medii a colților (fildeșul) elefanților africani, care s-a înjumătățit în ultimii 150 de ani. Factorul care a triat în acest caz a fost cel uman (braconajul!). Ca număr de generații pentru elefanți 150 de ani este puțin -- totuși modificarea este evidentă. Și studiul fosilelor sugerează că există perioade de evoluție accelerată, în special când există schimbări importante de mediu, și perioade relativ stabile.

  2. By wesley on

    Nici cel mai tembel creaționist nu poate susține că genele pentru digestia nylonului existau acolo dintotdeauna.

    nu genele pentru nylon existau dintotdeauna ci mecanismul superinteligent de a fi create pentru orice substanta posibila sa apara in mediul Terrei. nylonul e artificial ? chestiile create de om sunt inferioare oricarei substante naturale create de Dumnezeu deci nu poate fi foarte greu pentru bacterii sa sparga niste “coduri”( in cazul nostru al nylonului )facute de niste amatori in ale creatiei.

    1. By LazyPawn (Post author) on

      Acel mecanism superinteligent constă din mutații urmate de selecție naturală. Adică tocmai evoluția despre care discutăm aici. Dacă tu îți imaginezi că un duh a inventat acest mecanism, e treaba ta.

      Substanțele naturale nu au proprietățile nylon-ului. Or fi superioare în alte privințe, dar nu în ceea ce ne interesează pe noi. Ești înconjurat acasă, pe stradă, la magazin, la locul de muncă etc. de obiecte care conțin părți esențiale din materiale și substanțe sintetice.

    2. By godless1859 on

      nu genele pentru nylon existau dintotdeauna ci mecanismul superinteligent de a fi create pentru orice substanta posibila sa apara in mediul Terrei

      Vorbesti de acelasi mecanism responsabil pentru existenta tuturor bacililor si virusurilor care au decimat specia umana de cand exista ea pe planeta si care au dus la uciderea a sute de milioane de oameni nu oricum ci in cele mai crunte chinuri? Dumnezeul tau e responsabil pentru asta? Ar foarte trist intr-adevar sa existe. Ca bolile sunt un rezultat al unor legi naturale , nu ar fi nici trist si nici vesel ci doar un fapt. Daca ar fi insa instrumentate de catre dumnezeul tau atunci acel dumnezeu este de bunaseama un psihopat turbat, cu desavarsire meschin si sadic. N-ai decat sa te inchini tu la un asemenea specimen.

  3. By wesley on

    @godless1859

    Vorbesti de acelasi mecanism responsabil pentru existenta tuturor bacililor si virusurilor care au decimat specia umana de cand exista ea pe planeta si care au dus la uciderea a sute de milioane de oameni nu oricum ci in cele mai crunte chinuri?

    noi vorbeam de mecanisme dar tu ai sarit in zone in care oamenii nu au puterea sa urce,sunt zone mult prea inalte pentru cercul ingust al gandirii umane : sa inteleaga ratiunile din spatele creatiei,tocmai de aceea te si sufoci si devii agresiv. sau poate tu ai putere nelimitata de gandire si intelegere ? caci vorbesti de parca chiar ai avea . si daca ai ,poti sa o dovedesti creand ceva ,o musculita ,un paduche ceva sau macar o bacterie (nu ca Venter din ce exista deja, ci din nimic),dupa aia ceri socoteala celui care a creat Universul ,asa ca de la egal la egal …amical. altfel faci doar zgomot si nimic mai mult.

    1. By mork on

      @wesley
      Pai ca cineva sa inteleaga ratiunea din spatele creatiei trebuie sa ai intai creatie. Ceea ce nu prea ai…
      Si nu poti crea ceva din nimic, ca e contrar legilor fizicii. Ai nevoie de materie, de nitica energie. Daca tu postulezi ca se poate crea ceva din nimic, intai trebuie sa o dovedesti. Iar “dovezile” anecdotice (gen Biblie, revelatie) nu prea pot sa fie liuate in considerare dpdv stiintific.
      Pana nu dovedesti astea, faci doar zgomot si nimic mai mult…

  4. By LazyPawn (Post author) on

    Creaționiștilor le place să pună inteligența umană, aripa unei păsări sau suplețea gazelei pe seama unui creator genial, sau cel puțin pe seama unui mecanism inventat de un creator genial. Când însă li se atrage atenția că exact același mecanism a dus la perfecționarea armelor pe care le posedă cei mai cumpliți prădători, paraziți sau microorganisme care ucid pe capete, dintr-o dată se fac că plouă. Ca mai sus.

Comments are closed.