Știu că este penibil să fii nevoit să discuți despre niște lucruri elementare, așa cum o voi face eu în cele ce urmează. Ar trebui ca orice individ cu o vârstă de peste 10 ani, cu o brumă de educație și un intelect măcar mediocru să cunoască pe deplin cele de mai jos. Dacă ar fi așa, articolul nu și-ar avea rostul. Din păcate, discuțiile și argumentele prezentate de unele persoane, în special din sfera teistă, m-au convins că nu înțeleg principiul elementar expus în cele ce urmează.

Voi porni de la un exemplu. Să presupunem că badea Gheorghe, un cioban analfabet din vârful munților, are niște dureri de piept, ajunge pe mâna medicilor la un spital oarecare, și după investigații amănunțite este informat că este necesar să i se facă un by-pass coronarian, pentru că altfel îl paște un infarct miocardic major care s-ar putea să-l coste viața. Este foarte posibil ca pentru badea Gheorghe toți acești termeni să sune ca o limbă străină. Mai mult ca sigur, el nu știe ce este acela un by-pass coronarian, și exprimarea procedurii în engleză drept CABG (coronary artery bypass graft) nu-l va ajuta. Pacientul nostru va solicita o explicație care să-l lămurească cu privire la natura bolii sale și a intervenției la care urmează să fie supus.

Poate că un chirurg cardiovascular îi va explica faptul că acel by-pass este un procedeu care folosește un alt vas de sânge pentru a alimenta teritoriul vascular situat distal de obstacolul din interiorul unei artere coronare. Acel vas de sânge folosit ca și cale derivativă este frecvent artera mamară internă, sau poate fi recoltat dintr-o venă safenă. Dacă este amabil, doctorul nostru s-ar putea să-i arate și o imagine ca să-i ușureze explicația, ceva de genul celei din stânga.

S-ar putea însă ca ideea de coronară blocată să nu fie suficientă pentru a-l lămuri pe pacient. El nu știe nici măcar ce este aceea o coronară. În acest caz, medicul va merge cu un nivel mai jos cu explicația, definind coronarele ca niște artere care au rolul de a vasculariza inima. Dacă și termenul de arteră îi este necunoscut, i se va explica faptul că arterele și venele sunt vase de sânge, și diferența dintre ele este aceea că arterele duc sângele oxigenat spre organul țintă (periferie), în timp ce venele sunt vasele prin care sângele face drumul întors către inimă. Dacă și conceptul de vas de sânge este deasupra nivelului de cunoștințe al bietului ciobănaș, cel care îl educă va fi nevoit să mai coboare un nivel, și să ofere explicația privitoare la rolul de tuburi (sau conducte) al acestora. La un moment dat se va ajunge la niște lucruri suficient de simple încât să intre în aria de cunoștințe a celui care întreabă – de exemplu este probabil că înțelege și cunoaște ideea de țeavă, sau de curgere a unui lichid printr-un tub.

Așa cum rezultă și din modelul de mai sus, întotdeauna o explicație oferă un model, folosind principii sau elemente cunoscute, mai simple, pentru un fenomen, o entitate sau o acțiune mai complex(ă). Drumul parcurs de cunoașterea la nivel de individ este și drumul pe care l-a urmat și îl urmează cunoașterea umană la modul general. Nu poți să-i oferi unei persoane care nu știe ce este o arteră o „explicație” de genul: este chestia aia care atunci când este înfundată se poate ocoli printr-un by-pass. Este evident că cineva care nu a ajuns încă la înțelegerea arterelor, nu are nici pe departe o înțelegere a tehnicilor chirurgicale care se efectuează asupra acestor artere. Analog, înțelegerea lumii în care trăim progresează în același mod, de la simplu la complex. Există o mulțime a lucrurilor și fenomenelor pe care le înțelegem și știm cum funcționează, și o altă mulțime a unor lucruri și fenomene pe care le observăm, dar pe care încă nu le înțelegem. Lărgirea orizontului cunoașterii are loc întotdeauna prin explicarea unui obiect sau fenomen din categoria „neînțeles” prin folosirea unor obiecte sau fenomene din categoria „cunoscut”.

Dacă mâine am intra în contact cu o civilizație extraterestră care vine de la milioane de ani lumină distanță, am avea fără îndoială foarte multe de învățat de la ei, despre Univers, despre știință în general, și despre tehnologia pe care o folosesc. Ar avea sens să-i întrebăm, de exemplu, cum au reușit să se deplaseze cu viteze mai mari decât a luminii, care este principiul călătoriei cvasi-instantanee? Un răspuns de genul „principiul este acela pe care-l folosește nava noastră” ar fi inutil și aberant. Înțelegerea tehnologiei navei respective presupune înțelegerea principiilor folosite la construcția ei, în primul rând. O persoană care nu înțelege ce este acela un motor și cum funcționează el nu capătă un răspuns explicativ prin descrierea generală a unui automobil, ci prin explicarea ABC-ului fizicii care stă la baza funcționării unui motor. Un lucru necunoscut/neînțeles nu se poate niciodată explica printr-un necunoscut/neînțeles și mai mare! Dacă ne imaginăm cunoașterea ca o scară mergând de la simplu spre complex, întotdeauna înțelegerea treptei superioare se bazează pe înțelegerea celor inferioare, pe care deja le stăpânim. Pentru a urca o treaptă, trebuie să te înfigi bine cu picioarele pe treptele de mai jos. Nu ai cum să apelezi la o treaptă situată și mai sus decât cea pe care dorești să o cucerești.

Acest principiu elementar nu este înțeles de teologi și reprezentanții diferitelor curente woo-woo. Ceea ce vedem în scrierile și argumentațiile lor este o batjocură la adresa logicii, prin inversarea celor de mai sus. De exemplu, ei încearcă să explice anumite boli nu prin ceea ce cunoaștem deja, ci prin niște termeni inventați, care se referă la fenomene sau entități inexistente sau necunoscute. În categoria lor de „explicații” nu intră de-alde ateroscleroza, sau microbii, sau defectele genetice, ci forțe misterioase vitale, energii necunoscute, vibrații cosmice, zeități, tărâmuri imaginare, spirite, conștiințe cuantice colective ș.a.m.d.. Orice explicație din biologie, cosmologie, sau oricare altă ramură a cunoașterii, se clădește pe ceea ce deja se cunoaște și se poate demonstra. Explicarea necunoscutului se face pe baza celor cunoscute, și nu invers. Desigur, asta nu înseamnă că nu pot exista trepte „superioare”. Dacă nu ar exista, știința s-ar fi oprit, lucru care nu se întrezărește. Însă despre existența și mai ales natura acelor trepte nu se poate discuta, pentru că sunt simple fabulații. Teologii și reprezentații cultelor woo-woo nu numai că pretind că ar avea cunoașterea unor trepte superioare, ci chiar caută să distrugă înțelegerea deja existentă a treptelor pe care le stăpânim deja. Un exemplu binecunoscut este cel al încercării stupide de a explica diversitatea vieții printr-o treaptă imaginară superioară (un proiectant inteligent), atunci când deja avem o explicație cât se poate de clară, elegantă și dovedită (cea evoluționistă, bazată pe trepte de ordin inferior, bine documentate).

Evident, nu sunt eu primul care remarcă absurdul acestei contorsionări a înțelegerii lumii înconjurătoare. Întotdeauna dau cu plăcere unul dintre citatele mele favorite, atribuit jurnalistului David Brooks:

To explain the unknown by the known is a logical procedure; to explain the known by the unknown is a form of theological lunacy.

Sau, în traducere:

A explica necunoscutul prin cunoscut este un procedeu logic; a explica cunoscutul prin necunoscut este o formă de nebunie teologică.

Popularity: 57%

1. Spectacolul erorilor logice – post final
2. Unul dintre instrumente?
3. Credinciosul Mihnea Măruţă – analiză pe text
4. Simţul special
5. Cum definim termenul „a şti”?
6. Credincioşii s-au supărat pe Hawking